|
Chestionar SAP R/3
Modul Controlling
1. CONTABILITATEA CENTRELOR DE COST 3
1.1. Structuri Organizationale 3
1.2. Date de Baza in Contabilitatea de Gestiune 5
1.3. Inregistrari realizate (efective) in Contabilitatea de Gestiune 11
1.4. Planificarea in Contabilitatea de Gestiune 13
1.5. Raportarea 15
2. COMENZI INTERNE 16
2.1. Date de baza 16
2.2. Planificarea cheltuielilor pe comenzi 16
2.3. Prelucrarea inregistrarilor reale colectate pe comenzi 17
3. CALCULUL COSTULUI PRODUSULUI 17
4. ANALIZA PROFITABILITATII 19
4.1. Metoda Costurilor 19
4.2. Functionalitatea Analizei Profitabilitatii 20
1. Contabilitatea Centrelor de Cost
1.1. Structuri Organizationale
1.1.1. Enumerati unitatile organizationale cu personalitate juridica, care doriti sa fie urmarite si din punctul de vedere al contabilitatii de gestiune.
1.1.2. In cazul in care la prima intrebare ati mentionat cel putin doua unitati organizationale, doriti sa transferati costuri intre acestea numai in contabilitatea de gestiune fara a a crea in acelasi timp si o nota contabila in contabilitatea financiara?
1.1.3. In cazul in care la prima intrebare ati mentionat cel putin doua unitati organizationale, din punct de vedere al contabilitatii de gestiune, doriti sa aveti o vedere globala asupra acestora?
1.1.4. Doriti ca accesul la date sa fie controlat printr-un sistem de autorizatii? Daca da, va rugam explicati.
Unitatile organizationale si datele corespunzatoare sunt in mod normal completate prin chestionarele financiare. Totusi unele date pot diferi in contabilitatea manageriala fata de contabilitatea financiara.
1.1.5. Daca acesta este si cazul companiei dumneavoastra, va rugam sa definiti urmatoarele:
• Anul fiscal si perioadele de inregistrare.
Exemplu: 1 Aprilie -31 Martie, 12 perioade lunare
• Moneda pentru contabilitatea manageriala
Versiunea CO face posibila pastrarea a doua sau mai multe seturi de date pentru acelasi obiect. Puteti astfel mentine si evalua cateva versiuni de plan in acelasi timp.
Poate doriti sa aveti diferite versiuni de date de plan bazate, de exemplu, pe:
• tipul de estimare pentru prevederi (optimista, pesimista),
• cand a fost creat planul (planul original, actualizat)
• cat de detaliat este planul
Setarile standard includ urmatoarele versiuni:
• Versiunea plan / realizat (versiunea 0)
• Plan revizia 1
• Plan revizia 2
• Versiunea realizat / tinta
1.1.6 . Aveti nevoie de versiuni speciale de plan definite pentru compania dumneavoastra, altele decat cele mentionate mai sus? In caz afirmativ, detaliati.
1.2. Date de Baza in Contabilitatea de Gestiune
Obiectele de cost sunt entitatile reprezentative pentru organizatia dumneavoastra, la care aveti intentia sa alocati costuri. Acestea pot cuprinde de la departamente si divizii cum sunt vanzarile, administratia, productia, pana la centre de lucru individuale cum sunt o masina, o unitate de productie sau de intretinere. Alte tipuri de obiecte de cost pot fi comenzile interne, procesele sau activitatile.
1.2.1.Care sunt obiectele pe care alocati costuri?
Centre de cost Proiecte
Comenzi Activitati
Daca sunt si altele, va rugam descrieti.
1.2.2.Estimati numarul de obiecte pentru fiecare tip de obiect. Daca va referiti la obiecte de cost cu o durata de viata limitata (de exemplu comenzi, proiecte), va rugam mentionati care este numarul acestora intr-o perioda de timp (luna, semestru, an).
1.2.3. Care sunt tipurile de obiecte de cost pe care ati dori sa le preluati (transferati) in sistemul productiv la trecerea in productie? Va rugam estimati numarul acestora pentru fiecare tip in parte.
1.2.4.Cand estimati ca va avea loc preluarea (transferul) datelor in contabilitatea de gestiune?
La schimbarea exercitiului financiar
In timpul exercitiului financiar
In cadrul sistemului R/3, in contabilitatea de gestiune, nu se lucreaza cu conturi din clasa 9 si in consecinta nici cu “inregistrari contabile in oglinda” in contabilitatea de gestiune. Legatura dintre contabilitatea financiara si cea de gestiune se realizeaza prin precizarea, in momentul crearii documentului contabil, a obiectului de cost pe care se doreste colectarea cheltuielii. In acest context, conturile de cheltuieli/venituri trebuie sa fie create si ca elemente de cost/venit.
Elementele de cost sunt conturi de urmarire si control utilizate pentru inregistrarea , clasificarea si urmarirea valorilor in contabilitatea manageriala .Ele se deosebesc dupa categoria din care fac parte astfel :
Elementele de cost primare sunt conturi create in directa corespondenta cu planul de conturi din modulul Financiar. Este obligatoriu sa fie creat un cont in planul de conturi din FI inainte de a fi creat un element in CO.
Elementele de cost secundare sunt conturi create doar in controlling pentru a distribui costurile prin alocarea interna a activitatilor, pentru analiza rezultatelor, repartizari de costuri.
1.2.5. Elementele de cost primare sunt derivate din conturile nominale ale Contului de profit si pierdere. Verificati lista si faceti schimbarile /adaugarile necesare.
Exemplu: procesul dvs. de productie necesita un sistem de aer conditionat intretinut de furnizor pe baza unui contract de service. Cheltuielile sunt preluate in CO prin FI , utilizand un cont separat in planul de conturi (daca doriti sa le aveti separat inregistrate) si deci aveti nevoie de un nou element de cost (nou cont de profit si piedere) "Cheltuieli cu aerul conditionat".
Grupul de elemente de cost este un termen tehnic care combina elemente de cost. Grupele de elemente de cost servesc diverselor scopuri. Ele pot, de exemplu , sa fie utilizate pentru criterii de selectie si/sau definitia randurilor si coloanelor in rapoarte sau pentru scopuri de planificare.
1.2.6. Intocmiti o lista cu grupele de elemente de cost utilizate in alocari si raportare cu elementele incluse in fiecare grup.
Exemplu: costuri de marketing , costuri de delegatii, salarii, cheltuieli de ambalaj etc.
Centrul de cost este o unitate organizationala in aria de control reprezentand o locatie clar definita unde se produce un cost , o cheltuiala. Divizarea organizationala poate fi facuta pe baza functionala sau spatiala, in functie de tehnica decontarii, activitatile tehnice desfasurate, si/sau de atribuirea de responsabilitati.
Inainte de a crea centre de cost, trebuie definita o ierarhie de centre de cost: ierarhia standard. De fiecare data cand se creeaza un centru de cost el trebuie atribuit unui grup de centre de cost din ierarhia standard. Aceasta asigura ca toate centrele de cost din cadrul unei arii de control sunt grupate impreuna. Cand se analizeaza ierarhia standard, sistemul automat include toate centrele de cost.
1.2.7. Detaliati ierarhia de centre de cost asa cum este ceruta de necesitatile
companiei dumneavoastra pana la ultimul centru de cost (cu toate legaturile intre un centru de cost si nivelul superior).
Exemplu: Marketing – Grup centre de cost
Advertising -Grup centre de cost
Advertising intern- centru de cost
Advertising in limba straina - centru de cost
Targuri si Expozitii - centru de cost
Activitatile reprezinta productia unui centru de cost (ore productie, ore om, ore masina). Aceste iesiri sunt definite in Sistemul R/3 prin tipuri de activitate. Aceste tipuri de activitate sunt evaluate cu preturi care sunt sau fixate de utilizator (preturi “politice”) sau calculate automat. Pentru a calcula iterativ preturile , sistemul R/3 foloseste costurile planificate si activitatile planificate pe centrele de cost (sau capacitatile de productie, functie de setarea sistemului).
Alocarea interna de activitate este o metoda de alocare interna a costurilor, prin care activitatile evaluate pe centre de cost pot fi atribuite unor receptori de costuri.
La alocare, activitatea produsa de un centru de cost este multiplicata cu pretul activitatii. Acesta este costul de alocat. Centrul de cost producator este creditat cu aceasta marime si obiectul receptor este debitat corespunzator (centru de cost, comanda, element WBS, obiect de cost or obiect de venit).
Tipurile de activitate sunt utilizate pentru a transfera cheltuieli de la un centru de cost la un alt obiect de cost functie de cantitatile de activitate consumate. Pot fi tipuri de activitati cu pretul stabilit manual sau tipuri de activitati cu pretul determinat automat de sistem in functie de cheltuielile planificate si consumul planificat de activitati.
1.2.8. Definiti tipul de activitati in fiecare centru de cost (unde este aplicabil) specificand tipul pretului pentru fiecare tip de activitate (manual sau automat).
Exemplu: ore munca , ore masina etc.
Exista trei metode de calcul pentru pretul determinat automat al tipurilor de activitate:
1. Pret periodic al activitatii
Costurile unei perioade sunt divizate la cantitatea de activitate din perioada respectiva. Metoda produce preturi diferite pentru fiecare perioada. Cand costurile variabile fluctueaza dramatic de la o perioada la alta , un pret relativ ridicat este utilizat pentru evaluarea activitatii in perioade cu costuri variabile relativ scazute. In contrast , activitatea din perioadele cu costuri variabile mari determina preturi relativ scazute ale activitatii.
2. Pretul mediu al activitatii
Toti receptorii sunt incarcati cu acelasi pret indiferent de perioada. Costul total al tuturor perioadelor este impartit la activitatea totala de un tip pe aceste perioade.
3. Pretul cumulativ al activitatii
In aceasta metoda pretul activitatii este calculat impartind costul total pana la perioada curenta la activitatea totala pana la perioada curenta. Aceasta metoda netezeste fluctuatiile periodice. Schimbul de activitati dintr-o perioada este evaluat astfel incat activitatea este evaluata in toate perioadele la acelasi nou pret. Aceasta metoda este utilizabila pentru preturile reale (spre deosebire de preturile medii), deoarece pretul este calculat , activitatea este evaluata cu noul pret si inregistrarea de clearing este facuta in perioada curenta.
1.2.9. In cazul in care utilizati determinarea automata a pretului ce metoda de calcul al pretului utilizati pentru evaluarea activitatilor ?
1.2.10. Reevaluati activitatile cu pretul real ? In caz afirmativ va rugam comentati.
Cheia statistica este utilizata ca baza pentru alocarile interne, cum sunt distributia detaliata si globala. Similar cu elementele de cost si centrele de cost se pot realiza grupe de chei statistice. Cheile statistice pot fi planificate si inregistrate pe un centru de cost .
1.2.11. Definiti cheile statistice necesare companiei dumneavoastra.
Exemplu: aparate de telefon, salariati,etc.
1.3. Inregistrari realizate (efective) in Contabilitatea de Gestiune
Deoarece, in sistemul R/3, in cadrul Contabilitatii de gestiune nu se lucreaza cu conturi din clasa 9, in timpul unei perioade nu trebuie create manual documente contabile, acestea creandu-se automat, in acelasi timp cu crearea notelor contabile in contabilitatea financiara.
In acest context, va rugam raspundeti la intrebarile urmatoare:
1.3.1. Dupa alocarea initiala automata a costurilor pe tipuri de obiecte de cost, doriti sa puteti sa le transferati pe alte obiecte de cost, fara modificarea notei contabile in contabilitatea financiara?
1.3.2. Cheltuielile anticipate si rezervele preliminate le tratati diferit in contabilitatea de gestiune, fata de contabilitatea financiara? Daca da, va rugam explicati.
1.3.3. Utilizati un sistem de evaluare si decontare reciproca intre subunitati administrativ-organizatorice, pentru serviciile prestate? Daca da, va rugam explicati.
Cand se foloseste metoda de alocare globala, spre deosebire de metoda de alocare detaliata, toate costurile de la centrul de cost emitator sunt insumate si apoi alocate centrului de cost receptor. Responsabilii centrelor de cost receptoare nu vor avea vizibilitate asupra conturilor sub care au fost initial inregistrate costurile, deoarece acestea au fost insumate in centrul de cost emitator.
1.3.4. Se urmareste ca responsabilii centrelor de cost receptoare sa aiba vizibilitate asupra conturilor initiale, originale sub care au fost colectate costurile in centrul de cost emitator?
1.3.5. Ce repartizari globale sau detaliate doriti sa realizati cu costurile reale (realizate, efective)? Pregatiti o lista cu repartizarile si tipul lor (global/detaliat), pe care doriti sa le realizati in contabilitatea de gestiune, precizand, daca este posibil regulile de repartitie:
- centrul de cost emitator;
- centrele de cost receptoare;
- baza de repartizat;
- reguli, chei de alocare.
Unele elemente de cost pot fi in mod obisnuit inregistrate pe anumite centre de cost, astfel incat merita sa fie propuse automat ca atribuite acestor centre de cost.
De exemplu, cheltuielile cu intretinerea si reparatiile pot fi automat atribuite centrului de cost “Reparatii”.
1.3.6. Definiti perechile de element de cost- centru de cost pentru setare automata.
1.4. Planificarea in Contabilitatea de Gestiune
1.4.1.La ce nivel de detaliu are loc planificarea, la nivel global pe centre de cost sau detaliat pe centre si elemente de cost?
1.4.2.In ce perioade are loc planificarea elementelor de cost?
1.4.3. Utilizati un sistem de evaluare si decontare reciproca intre subunitati administrativ-organizatorice, pentru serviciile prestate? Daca da, va rugam explicati.
1.4.4. Ce repartizari globale sau detaliate doriti sa realizati cu costurile planificate? Pregatiti o lista cu repartizarile si tipul lor (global/detaliat), pe care doriti sa le realizati in contabilitatea de gestiune precizind, daca este posibil regulile de repartitie:
- centrul de cost emitator;
- centrele de cost receptoare;
- baza de repartizat;
- reguli, chei de alocare.
1.5. Raportarea
1.5.1.Care sunt rapoartele pentru management pe care le utilizati? Va rugam sa le descrieti si sa anexati cate o copie a fiecarui cap de tabel.
1.5.2.Care sunt rapoartele pe care le utilizati pentru urmarirea costurilor reale (realizate, efective)? Va rugam sa le descrieti si sa anexati cate o copie a fiecarui cap de tabel.
1.5.3. Utilizati rapoarte in care comparati datele planificate cu cele reale (realizate, efective) si cele planificate? Daca da, va rugam sa le descrieti si sa anexati cate o copie a fiecarui cap de tabel.
2. Comenzi Interne
2.1. Date de baza
Comenzile interne sunt utilizate pentru colectarea costurilor pe termen scurt pentru un eveniment specific sau pe termen lung pentru colectarea unor costuri legate de o anumita activitate, cu posibilitatea de decontare ulterioara periodica sau la incheiere pe alte obiecte de cost. Un eveniment de marketing (targ, expozitie, campanie publicitara), reparatia unei masini sau activitatea de intretinere sunt exemple de obiecte de cost de tip comenzi interne.
2.1.1. Descrieti tipurile de comenzi interne, pe care intentionati sa le folositi..
2.1.2. Descrieti activitatea, procesul pentru care fiecare tip de comanda interna identificat este utilizat.
2.2. Planificarea cheltuielilor pe comenzi
2.2.1. Descrieti activitatea de planificare pe elemente de cost pe comenzi.
2.2.2.Descrieti cum sunt planificate cheltuielile de regie pe comenzi si identificati baza de calcul pentru acestea.
2.3. Prelucrarea inregistrarilor reale colectate pe comenzi
2.3.1. Descrieti cum sunt prelucrate datele reale (realizate, efective) colectate pe fiecare tip de comanda in doua momente importante din ciclul de viata al unei comenzi:
- sfarsit de perioada;
- inchidere de comanda.
3. Calculul costului produsului
3.1.Utilizati evaluarea costului produsului?
3.2.Descrieti procesul de estimare al costului (de exemplu ce elemente de cost utilizati: materiale, salarii, amortizari , regii , activitati, etc.).
3.3.Planificati costurile centralizat si le utilizati ca referinta in continuarea procesului de planificare? Va rugam sa descrieti cat mai detaliat procesul .
3.4.Aveti nevoie sa creati o structura preliminara pentru structura produsului?
3.5.Ce strategii de evaluare folositi (de ex. costul standard, cost mediu ponderat)?
3.6.Cum aplicati regiile? Va rugam explicati.
3.7.Cat de des actualizati costurile/preturile?
4. Analiza Profitabilitatii
4.1. Metoda Costurilor
• Analiza Profitabilitatii bazata pe costuri;
Acest tip de analiza este in primul rand proiectata pentru a permite analiza rapida a profitului in viziunea scopurilor manageriale din domeniul vanzarilor. Caracteristica principala a metodei este utilizarea campurilor de tip valoare, care reprezinta grupuri de elemente de cost si venituri si evaluarea automata a datelor utilizand metode de calcul al costurilor. Avantajul acestei metode este ca datele sunt totdeauna date curente si deci asigura un instrument efectiv de control al vanzarilor.
• Metoda Contabila de Analiza a Profitabilitatii
Acest tip de analiza face posibila reconcilierea intre contabilitatea financiara si de gestiune in orice moment utilizand costurile. In contrast cu metoda costurilor de analiza a PA, acest tip utilizeaza elementele de cost si de venituri, care dau o structura unificata pentru tot sistemul contabil.
4.1.1.Care din aceste metode se potriveste mai bine cu compania dvs.?
4.2. Functionalitatea Analizei Profitabilitatii
In modulul CO-PA, puteti crea si intretine datele de baza necesare Analizei Profitabilitatii. Puteti defini unitatile (caracteristicile), cum sunt client, produs, ierarhia de clienti si campurile de valoare, cum sunt veniturile, deducerile din vanzari, costurile, cantitatile pe care vreti sa le evaluati. Utilizand datele de baza SAP sau regulile de derivare CO-PA, sistemul poate deriva caracteristici aditionale pornind de la unele introduse manual sau trasferate din tranzactii primare. Combinarea caracteristicilor formeaza un segment multidimensional de profitabilitate, pentru care se poate analiza profitabilitatea prin compararea costurilor si veniturilor.
4.2.1.Explicati procesele dumneavoastra de planificare a vanzarilor si a profitabilitatii.
4.2.2.Puteti identifica caracteristicile, campurile de valoare si segmentele de profitabilitate care determina structura CO-PA in sistemul dumneavoastra? Va rugam detaliati.
Daca aveam un mail il trimiteam prin el ! Sper sa te ajute cu ceva daca nu cumva e timpul trecut !
Mitica
|
Autentificare
FAQ
Căutare
)